Chimielalescu's Blog

Martie 11, 2016

Soluții clasa a 9 -aplicații de calcul

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 7-a, clasa a 9-a — Etichete:, , — chimielalescu @ 7:28 pm
  1. Se amestecă  200 ml soluţie de sare de concentraţie 3M cu 300 ml soluţie de sare de  concentraţie 4M. Care este concentraţia molară a soluţiei finale?
  2. Ce concentraţie molară are soluţia care conţine 80g hidroxid de sodiu în 400 g soluţie cu densitatea de 1,25g/cm3 ?
  3. Ce cantităţi de soluţie de hidroxid de magneziu de concentraţie 3M şi 0,4 M sunt necesare pentru a obţine 900 ml soluţie de concentraţie 0,5 M?
  4. Ce concentraţie procentuala are soluţia de acid azotic obţinută prin adăugarea de 80g de acid azotic în 700g soluţie de acid azotic de c%= 20%?
  5. În 600 g soluţie de acid sulfuric de concentraţie 4% se adaugă 400 g de apă. Care este concentraţia procentuală a soluţiei după diluare?
  6. Ce concentraţie molară are solutia de HNO3 care are C%= 6,3% şi ρ=1,25g/ml?
  7. Calculaţi masa (grame) de soluţie HCl de concentraţie procentuală masică 50% necesară pentru a prepara 2000 mL soluţie de concentraţie molară 0,8M.
  8. Calculaţi raportul masic solvent/solvat al unei soluţii de NaCl având concentraţia procentuală masică 80%.
  9. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei obţinute prin diluarea a 200g soluţie H2SO4 98% cu 100g apă.
  10. Calculaţi concentraţia molară a unei soluţii care se obţine prin amestecarea a 500 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 2M cu 300 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 4M şi cu 200 mL apă distilată.
  11. Determinaţi cantitatea (moli ) de HCl conţinutǎ în 10 mL suc gastric în care concentraţia molarǎ a HCl este 10-2 mol/L.
  12. Calculaţi raportul de masă în care trebuie să se amestece două soluţii de H2SO4, de concentraţii procentuale masice 20% şi respectiv 40% pentru a obţine o soluţie de concentraţie procentualǎ masicǎ 25%.
  13. Calculaţi masa (grame) de apă şi masa (grame) de clorură de sodiu necesare pentru a prepara 50 g ser fiziologic care conţine 0,85% NaCl (procente de masǎ).
  14. Se amestecă 100g soluţie NaCl 25% cu 200 g soluţie NaCl 10%. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei finale obţinute prin amestecare.
  15.  Calculaţi masa ( grame) de FeSO4 conţinutǎ în 250 mL soluţie FeSO4  de concentraţie molarǎ  0,01M.
Reclame

Octombrie 2, 2015

Metode de separare și purificare

Filed under: clasa a 7-a, clasa a 8-a, clasa a 9-a — chimielalescu @ 8:15 pm
Info  Substanţele se găsesc de cele mai multe ori sub formă de  amestecuri. De aceea, este important ca mai ȋntȃi să le separăm
Ce aveţi de făcut 1.Veţi realiza, pentru ȋnceput, o separare grosieră a unui amestec eterogen de apa cu nisip. Se numeşte decantare
Materiale necesare Aveti nevoie de doua pahare Berzelius, amestecul de separat, baghetă.

 

Activitate experimentală 1.1 Realizaţi separarea amestecului de apă cu nisip după ce aţi lasat nisipul să decanteze. Puneţi bagheta la ciocul paharului şi lasaţi să se prelingă uşor lichidul pe baghetă ȋn cel de-al doilea pahar.

Descrieţi aspectul lichidului obţinut.

Descrieţi aspectul lichidului obţinut.
Info Pentru o mai bună purificare a apei rezultate la decantare puteţi face o filtrare.

2.Filtrarea permite o separare foarte bună a amestecurilor eterogene  lichid-solid. Pentru a face o separare mai rapidă se foloseşte un filtru cutat sau se face o filtrare la presiune redusă.

Materiale necesare Aveţi nevoie de lichidul rezultat la decantare, pȃlnie, hȃrtie de filtru, suport pentru pȃlnie, pahar de culegere a filtratului
Descrieţi aspectul filtratului
Info 3.Cristalizarea este o metodă de separare care permite purificarea substanţelor solide pe baza diferenţei se solubilitate a acestora ȋn diferiţi solvenţi. De exemplu, sarea din salină este clorură de sodiu care poate fi impurificată cu substanţe insolubile ȋn apă.
Materiale necesare Aveţi nevoie de sare gemă, balanţă, pahare, pȃlnie, hȃrtie de filtru, suport pentru pȃlnie, pahar de culegere a filtratului, cristalizor, sursa de caldură, mojar cu pistil.
Activitate experimentală 1.2 Pentru a purifica prin cristalizare o anumită cantitate de sare gemă se procedează in modul urmator:

1.Se căntăreşte cantitatea de sare gemă de purificat.

2.Se dizolvă ȋn cantitatea minimă de apă. Impurităţile nu se vor dizolva. Filtraţi  print-un filtru cutat sau normal. (dacă e nevoie mojaraţi sarea)

3.Impărtiti ȋn două filtratul

4.O jumătate din filtrat  lăsati-l la rece, iar cealaltă jumătate ȋncălziţi-o pȃna la fierberea totală a apei.

Descrieţi aspectul cristalelor ȋn cele două situaţii (cristalele la rece vor fi obţinute ȋn cel puţin o săptamană).

Descrieţi aspectul cristalelor ȋn cele două situaţii (cristalele la rece vor fi obtinute ȋn cel puţin o săptamană

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cristale obţinute la rece Cristale obţinute la temperatură mare
Info 4.Sublimarea. Stiţi probabil că o pastilă de naftalină, lasată ȋn dulap, dispare după ceva timp. Ce se ȋntămplă cu ea? Naftalina are proprietatea de a sublima, adică de a trece direct din starea de agregare solidă, ȋn starea de agregare gazoasă, dar şi invers, adica de a trece din starea de agregare gazoasa ȋn starea de agregare solidă, adică de a desublima.

Ca metodă de separare permite o foarte bună separare ȋntre componentele unui amestec de substanţe solide dintre care una are proprietatea de a sublima la cald (şi desublima la temperatură mai scăzută.

Dintre substanţele cunoscute de voi au proprietatea de a sublima iodul, acidul benzoic şi naftalina.

Activitate experimentală 1.3 Vă propun să purificaţi o cantitate de acid bezoic. Iată cum veti proceda:

1.    Montați o spirtieră, un trepied, o sită cu material ceramic, o sticlă de ceas

2.    Căntăriți acidul benzoic

3.    Puneți acidul benzoic pe sticla de ceas şi puneţi deasupra o pȃlnie  ȋntoarsă

4.    Incălziţi uşor din cȃnd ȋn cȃnd, pentru a accelera sublimarea

5.    Veti observa formarea de cristale frumoase aciculare de acid benzoic

Calcule Cȃntariţi și calculaţi randamentul sublimarii

Ƞ%=mpurax100/mimpură

 

 

 




 

 

Aprilie 17, 2015

Solutii clasa a 9-a

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 9-a, Uncategorized — chimielalescu @ 6:25 am
  1. Se amestecă  200 ml soluţie de sare de concentraţie 3M cu 300 ml soluţie de sare de  concentraţie 4M. Care este concentraţia molară a soluţiei finale?
  2. Ce concentraţie molară are soluţia care conţine 80g hidroxid de sodiu în 400 g soluţie cu densitatea de 1,25g/cm3 ?
  3. Ce cantităţi de soluţie de hidroxid de magneziu de concentraţie 3M şi 0,5 M sunt necesare pentru a obţine 900 ml soluţie de concentraţie 0,5 M?
  4. Ce concentraţie procentuală are soluţia de acid azotic obţinută prin adăugarea de 80g de acid azotic în 700g soluţie de acid azotic de c%= 20%?
  5. În 600 g soluţie de acid sulfuric de concentraţie 4% se adaugă 400 g de apă. Care este concentraţia procentuală a soluţiei după diluare?
  6. Ce concentraţie molară are solutia de HNO3 care are C%= 6,3% şi ρ=1,25g/ml?
  7. Calculaţi masa (grame) de soluţie HCl de concentraţie procentuală masică 50% necesară pentru a prepara 2000 mL soluţie de concentraţie molară 0,8M.
  8. Calculaţi raportul masic solvent/solvat al unei soluţii de NaCl având concentraţia procentuală masică 80%.
  9. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei obţinute prin diluarea a 200g soluţie H2SO4 98% cu 100g apă.
  10. Calculaţi concentraţia molară a unei soluţii care se obţine prin amestecarea a 500 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 2M cu 300 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 4M şi cu 200 mL apă distilată.
  11. Determinaţi cantitatea (moli ) de HCl conţinutǎ în 10 mL suc gastric în care concentraţia molarǎ a HCl este 10-2 mol/L.
  12. Calculaţi raportul de masă în care trebuie să se amestece două soluţii de H2SO4, de concentraţii procentuale masice 20% şi respectiv 40% pentru a obţine o soluţie de concentraţie procentualǎ masicǎ 25%.
  13. Calculaţi masa (grame) de apă şi masa (grame) de clorură de sodiu necesare pentru a prepara 50 g ser fiziologic care conţine 0,85% NaCl (procente de masǎ)
  14. Se amestecă 100g soluţie NaCl 25% cu 200 g soluţie NaCl 10%. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei finale obţinute prin amestecare.
  15.  Calculaţi masa ( grame) de FeSO4 conţinutǎ în 250 mL soluţie FeSO4  de concentraţie molarǎ  0,01M.

Februarie 2, 2015

Recapitulare bacalaureat . Probleme cu solutii

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 9-a — chimielalescu @ 2:54 pm

 

1.O plăcuţă de cupru se introduce într-o soluţie de acid azotic; are loc reacţia:

Cu + HNO3      →  Cu(NO3)2  + NO + H2O

1.1 Notaţi coeficienţii stoechiometrici ai ecuaţiei reacţiei chimice şi precizaţi agentul oxidant şi agentul reducător.

1.2. Calculaţi volumul soluţiei de HNO3  de concentraţie 2M care reacţionează stoechiometric cu 1,92 g cupru.

  1. Calculaţi cantitatea (moli) de Mg(OH)2, care poate neutraliza50 mL suc gastric în care concentraţia molară a HCl este 0,01 M.Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice care are loc
  1. Calculaţi masa (grame) de soluţie HCl de concentraţie procentuală masică 50% necesară pentru a prepara 2000 mL soluţie de concentraţie molară 0,8M.
  1. Se titrează 50 mL soluţie NaOH cu 75 mL soluţie HCl cu concentraţia molară 1 M. a. Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice care are loc. b Calculaţi concentraţia molarǎ a soluţiei de NaOH.
  1. Calculaţi raportul masic solvent/solvat al unei soluţii de NaCl (more…)

Aprilie 20, 2014

Chimie pentru micii detectivi – relevarea amprentelor latente  (material de lucru pentru opțional)

Filed under: clasa a 7-a, clasa a 9-a, Uncategorized — chimielalescu @ 4:46 pm

  

Astăzi vom fi detectivi. Vom încerca să punem în evidență …amprente. Vom folosi patru metode.

1.Punerea în evidență a amprentelor cu vapori de  iod. Prima metodă se bazează pe proprietatea iodului de a forma legături slabe cu substanțele nepolare, cum sunt grăsimile care se găsesc în amprentele digitale.

Materiale necesare: foi de hârtie, iod metalic, spirtieră, pahar Berzelius, sticlă de ceas, suspensie diluată de amidon.

Mod de lucru. Se taie o fâșie  de hârtie, se apasă cu degetele pentru a obține câteva amprente și  se introduce hârtia în paharul Berzelius. Se pune pe fundul paharului un disc de hârtie și câteva cristale de iod.

Se știe faptul că iodul are proprietatea de a sublima și de a desublima foarte ușor. De aceea este necesar să desfășurați acest experiment afară sau intr-un spațiu bine ventilat. Acest lucru înseamnă că, lăsat la aer, iodul trece foarte ușor sub forma de vapori, iar vaporii formați pot trece foarte ușor în cristale de iod. Se acoperă paharul cu sticla de ceas și se așteaptă puțin. Dacă în încăpere este suficient de cald, se observă degajarea de vapori de iod. Dacă este mai răcoare, este necesar să se încălzească foarte puțin fundul paharului. In scurt timp se observă degajarea de vapori de iod care vor adera la suprafața hârtiei, în special în zonele cu grăsimi, făcând vizibile amprentele. Se scoate hârtia, după aproximativ cinci minute de expunere la vapori de iod, din pahar și se fotografiază. Se prepară o soluție diluată de amidon și se pulverizează suprafața hârtiei. Operația se numește developare. Iodul se va colora în albastru violet. Se fotografiază hârtia developată. Din păcate, iodul sublimează din nou, de aceea este necesar ca fotografia să fie făcută imediat ce s-a pulverizat suspensia de amidon.

Scrieți observațiile voastre:

 

 

 

2.Punerea în evidență a amprentelor cu AgNO3

Această metodă este distructivă, adica distruge proba, deci se va aplica în final. Se bazează pe reacția :

AgNO3+NaCl→NaNO3+AgCl

care se desfășoară între azotatul de argint și clorura de sodiu care se găsește în amprentele digitale.

Materiale necesare: hârtie, soluție de AgNO­3 , lampă de UV, sticluță pulverizatoare.

Mod de lucru: Se face o soluție 3% de AgNO3¸cu care se pulverizează ușor hârtia cu amprente latente, după care hârtia se expune la lumină solară sau UV. Uneori este necesar ca hârtia să fie spălata cu apă distilată pentru a îndepărta excesul de azotat de argint. In timp, se conturează amprentele de pe foaia de hârtie. Este necesar să se regleze timpul de expunere în funcție de puterea lămpii.

Scrieți observațiile voastre:

 

 

 

 3.Relevarea amprentelor de pe suprafețele neporoase cu cianoacrilat (Superglue)

Este un experiment pe cât de simplu pe atât de ingenios.

Materiale necesare: Borcan sau pahar cu capac, superglue, acetona, lama de microscop, sursa de încălzire.

Mod de lucru: Obțineți câteva amprente pe suprafața unei lame de microscop curate. Puneți pe fundul unui borcan o folie de aluminiu. Pe folie puneți câteva  picături de superglue. Așezați lama de microscop ca în figură, cu amprenta îndreptată în jos. Puneți capacul. Lăsați borcanul în repaus timp de 10, 30 de minute. Ar trebui să observați amprenta în curs de dezvoltare pe lama de microscop. Dacă vă grăbiți încălziți  30 de secunde, apoi răciți 30 de secunde. Deschideți capacul. Observați. In cazul în care amprentele nu sunt bine relevate, repetați experimentul.

Explicații. Cianoacrilatul formează cu ușurință vapori la ușoară încălzire. Acești vapori au capacitatea de a polimeriza apoi pe suprafața amprentei întrucât reacția de polimerizare este inițiată de resturile de proteine din amprente și de umiditatea prezentă. Astfel, în scurt timp, amprenta latentă va dezvolta pulberi albe de polimer pe suprafața sa. Plasand lama pe o suprafata de culoare neagra, ea ar arata atfel:

Amprenta astfel relevată poate fi conservata mult timp. Ea poate fi transferată pe o suprafață de bandă adezivă.

4.Relevarea amprentelor latente cu ninhidrina. Este necesară o solutie 1% de ninhidrina in etanol sau acetonă.

Se pulverizează amprenta latentă cu soluția de ninhidrină. Se lasă la uscat proba și amprenta apare colorată in roșu magenta dupa un interval de timp variabil, diferit, in funcție de temperatura de lucru. Colorarea se produce din cauza reactiei ninhidrinei cu proteinele din amprentă.

Scrieți observațiile voastre. Care experiment vi s-a parut cel mai interesant? Care v-a dat cele mai bune rezultate?

 

 

 

 

 

Noiembrie 12, 2013

Exercitii suplimentare 7b

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 7-a, clasa a 8-a, clasa a 9-a — chimielalescu @ 4:33 pm
1.Câți moli de atomi se găsesc în 1,2 grame de magneziu?

2.Câți moli de atomi se găsesc în 2,8 grame de fier?

3.Cât cântaresc 0,25 moli de atomi de calciu?

4.Cât cântaresc 0,5 kmoli de atomi de nichel?

5.Câți atomi  se găsesc în 2 moli de atomi de potasiu?

6.Câte grame reprezintă 30110 atomi de siliciu?

7.Câte grame reprezintă 60220 atomi de mercur?

8.Câți moli  reprezintă 18,066×1024 atomi de heliu?

9.Câți moli  reprezintă 3,011×1026 atomi de magneziu?

10. Câți atomi se găsesc în 3,55 de grame de clor?

Octombrie 31, 2013

tema-clasa a 7-a A, Masa atomică relativă, molul de atomi

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 7-a, clasa a 9-a, Uncategorized — chimielalescu @ 3:34 pm

1.Câți moli de atomi se găsesc în 28 grame de azot?

2.Câți moli de atomi se găsesc în 48 grame de magneziu?

3.Cât cântăresc 0,5 moli de atomi de calciu?

4.Cât cântăresc 0,1 kmoli de atomi de cupru?

5.Câți atomi  se găsesc în 4 moli de atomi de fier?

6.Cât câtntăresc 200 de  atomi de brom?

7.Câți moli  reprezintă 3,011×1026atomi de iod?

8. Câți atomi se găsesc în 112  grame de fier?

Octombrie 28, 2013

Model de proba de evaluare pentru clasa a 9-a la structura atomului

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 9-a — chimielalescu @ 2:02 pm

1.Completaţi următorul tabel:

Simbol Z A Numar de neutroni Număr de electroni
 K  41  19
7 8
C 14

2.Scrieţi configuraţiile electronice ale elementelor cu Z= 24, 11, 34.

a.Câte straturi şi câte substraturi are fiecare element?

b.Câți orbitali de tip p are atomul cu Z=34?

c.Câți electroni de tip s are atomul cu Z=11?

d.Care este atomul care are 6 electroni de tip s și un substrat de tip p? Justificați.

e.Care este atomul căruia îi lipseste un singur electron pentru a avea structura de octet pe stratul al treilea?Justificati.

Octombrie 8, 2013

simboluri-atom-element chimic-izotopi-clasa a 7-a

Filed under: clasa a 7-a, clasa a 8-a, clasa a 9-a, Uncategorized — chimielalescu @ 4:13 pm

Proba de evaluare la chimie. Atomul.Simboluri chimice. Varianta A   Numele……………………………………………..

1.Completeaza cu simboluri, respectiv denumiri tabelul de mai jos.

Denumire Simbol Simbol Denumire
Sodiu Li
Magneziu S
Cupru V
Siliciu O
Clor Ca
Potasiu Ar
Zinc Mn
Mercur C
Neon P

2.Deseneaza un atom cu 5 protoni, 4 neutroni si 5 electroni

3.Completeaza tabelul de mai jos

Simbolul izotopului Z A Nr de n0 Nr de p+
                  Cl 17  20
                  Ca 40  20
                  Fe 56     26
                   H 1 3

4. Completeaza cu cuvintele potrivite spatiile libere

a.Atomii au sarcina electrica egala cu …….(zero/unu)

b.Numarul atomic reprezinta suma numarului de ………………………(protoni/neutroni) dintr-un element chimic.

c.Invelisul electronic are sarcina electrica …………………………….. (pozitiva/negativa)

Septembrie 30, 2013

Tema clasa a 9-a C

Filed under: clasa a 7-a, clasa a 8-a, clasa a 9-a — chimielalescu @ 1:00 pm

1.Calculați nr de moli dintr-un amestec care conține  80 g de NaOH și 112 g de KOH.

2. Ce concentrație procentuală are soluția de acid sulfuric care se obține prin amestecarea a 300 g soluție de acid sulfuric de 10% cu 200 g soluție de acid sulfuric de concentrație 30%?

3.Câte molecule se găsesc în 56 g N2?

 

Older Posts »

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.