Chimielalescu's Blog

octombrie 4, 2016

Derivați halogenați

Filed under: Uncategorized — chimielalescu @ 6:19 pm

Reclame

martie 11, 2016

Soluții clasa a 9 -aplicații de calcul

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 7-a, clasa a 9-a — Etichete:, , — chimielalescu @ 7:28 pm
  1. Se amestecă  200 ml soluţie de sare de concentraţie 3M cu 300 ml soluţie de sare de  concentraţie 4M. Care este concentraţia molară a soluţiei finale?
  2. Ce concentraţie molară are soluţia care conţine 80g hidroxid de sodiu în 400 g soluţie cu densitatea de 1,25g/cm3 ?
  3. Ce cantităţi de soluţie de hidroxid de magneziu de concentraţie 3M şi 0,4 M sunt necesare pentru a obţine 900 ml soluţie de concentraţie 0,5 M?
  4. Ce concentraţie procentuala are soluţia de acid azotic obţinută prin adăugarea de 80g de acid azotic în 700g soluţie de acid azotic de c%= 20%?
  5. În 600 g soluţie de acid sulfuric de concentraţie 4% se adaugă 400 g de apă. Care este concentraţia procentuală a soluţiei după diluare?
  6. Ce concentraţie molară are solutia de HNO3 care are C%= 6,3% şi ρ=1,25g/ml?
  7. Calculaţi masa (grame) de soluţie HCl de concentraţie procentuală masică 50% necesară pentru a prepara 2000 mL soluţie de concentraţie molară 0,8M.
  8. Calculaţi raportul masic solvent/solvat al unei soluţii de NaCl având concentraţia procentuală masică 80%.
  9. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei obţinute prin diluarea a 200g soluţie H2SO4 98% cu 100g apă.
  10. Calculaţi concentraţia molară a unei soluţii care se obţine prin amestecarea a 500 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 2M cu 300 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 4M şi cu 200 mL apă distilată.
  11. Determinaţi cantitatea (moli ) de HCl conţinutǎ în 10 mL suc gastric în care concentraţia molarǎ a HCl este 10-2 mol/L.
  12. Calculaţi raportul de masă în care trebuie să se amestece două soluţii de H2SO4, de concentraţii procentuale masice 20% şi respectiv 40% pentru a obţine o soluţie de concentraţie procentualǎ masicǎ 25%.
  13. Calculaţi masa (grame) de apă şi masa (grame) de clorură de sodiu necesare pentru a prepara 50 g ser fiziologic care conţine 0,85% NaCl (procente de masǎ).
  14. Se amestecă 100g soluţie NaCl 25% cu 200 g soluţie NaCl 10%. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei finale obţinute prin amestecare.
  15.  Calculaţi masa ( grame) de FeSO4 conţinutǎ în 250 mL soluţie FeSO4  de concentraţie molarǎ  0,01M.

ianuarie 5, 2016

Acizi carboxilici – aplicație de laborator

Filed under: Uncategorized — chimielalescu @ 7:18 pm

Acizii carboxilici sunt substanțe care au în molecula lor una sau mai multe grupe COOH, numite grupe carboxil. Exemple de acizi carboxilici:

Formulă structurală plană Denumire
HCOOH Acid formic, acid metanoic
CH3-COOH Acid acetic, acid etanoic
CH3-CH2– COOH Acid propanoic, acid propionic
C¨6H5-COOH Acid benzoic

Cel mai cunoscut acid este CH3-COOH, acidul acetic, sau oțetul. Este folosit ca și condiment în alimentație. De asemenea, este un bun conservant, folosindu-se la conservarea murăturilor.

Acidul formic, HCOOH este injectat de furnicile roșii atunci când înțeapă. Se găsește în sucul de urzici și provoacă usturimi.

Acidul propionic, CH3-CH2– COOH, este un agent anti mucegai și este folosit la tratarea cerealelor pentru hrana animalelor, dar și a cerealelor pentru consum uman. Este introdus în special în produsele de patiserie. Este cunoscut sub numele de E 280.

Acidul benzoic, C6H5-COOH, are de asemennea proprietăți de conservant,  E 210-213, fiind utilizat si sub forma de săruri de sodiu, potasiu sau calciu. În legătură cu acidul benzoic există temeri că în combinație cu Vitamina C din sucuri poate duce la formarea benzenului.  Nivelul de acid benzoic din alimente este reglementat internațional, valorile admise fiind sub 0.1%.

Astăzi veți studia proprietățile fizico-chimice ale acizilor carbixilici. Veți face teste de solubilitate, veți studia proprietățile comune cu acizii minerali și veți efectua câteva aplicații de calcul.

1.Descrieți acidul acetic și acidul benzoic (sau acidul oxalic)

Acidul acetic Acidul benzoic

O proprietate interesant a acidului benzoic este sublimarea. Puteți realiza experimental sublimarea acidului benzoic. Pentru a face acest lucru puneți o spatula de acid benzoic pe o sticlă de ceas. Plasați sticla de ceas pe un trpied. Acoperiți sticla de ceas cu o pâlnie.  Incălziti ușor pentru câteva secunde  acidul benzoic și asteptați. Reluați încălzirea de câteva ori. Scrieți observatiile voastre.

Realizați experimental reacțiile  dintre unul din cei doi acizi și următoarele substanțe; indicatori acido bazici, magneziu, zinc, aluminiu, oxid ce calciu, hidroxid de sodiu, bicarbonat de sodiu. De asemenea, realizați experimentul dintre  acidul clorhidric și acetatul de sodiu. Prezentați concluziile în tabelul de mai jos:

Nr.crt Ecuația reacției Observații Concluzii
 1 Fenolftaleină +Acid acetic
 2 Zn + CH3-COOH →
 3 Al + CH3-COOH →
 4 CuO + CH3-COOH →
 5 NaOH + CH3-COOH →
 6 NaHCO3 + CH3-COOH →
 7 HCl + CH3-COONa →

Aplicatii de calcul:

  1. Ce cantitate de soluție se acid acetic de concentrație 10 % este necesară pentru a neutraliza 200 de ml de soluție de Ca(OH)2 de CM =0,2 M ?

2. Cu cât la sută creste masa molară a acidului benzoic la transformarea acestuia în sare de potasiu?

 

noiembrie 8, 2015

Solutii, clasa a 7-a

Filed under: clasa a 7-a — Etichete:, , , — chimielalescu @ 1:41 pm
  1. Se dizolvă 15 g sare în 185 g apă. Care va fi concentraţia procentuală a soluţiei?
  2. Ce cantitate de zahăr este necesară pentru a prepara 300 g soluţie cu concentraţia 7%?
  3. Câte grame de soluţie de concentraţie 1,5% se obţin prin dizolvarea a 75 g sodă de rufe, în apă?
  4. În 350 g soluţie de sodă caustică de concentraţie 2% se adaugă 50 g de sodă caustică pură. Care este concentraţia procentuală a soluţiei finale?
  5. În 700 g soluţie de acid sulfuric de concentraţie 2% se adaugă 100 g de apă. Care este concentraţia procentuală a soluţiei, după diluare?
  6. Se amestecă 300 g soluţie de sare de concentraţie 4% cu 500 g soluţie de sare de    concentraţie 6%. Care este concentraţia procentuală a soluţiei finale, după amestecare?
  7. Din 400 g soluţie de sodă caustică de concentraţie 8%, lăsată la aer, se evaporă 200 g de apă. Cât devine concentraţia procentuală a soluţiei dupa evaporare?

octombrie 5, 2015

Fișă de lucru – Proprietăți fizice și chimice

Filed under: clasa a 7-a — chimielalescu @ 5:02 pm

octombrie 2, 2015

Metode de separare și purificare

Filed under: clasa a 7-a, clasa a 8-a, clasa a 9-a — chimielalescu @ 8:15 pm
Info  Substanţele se găsesc de cele mai multe ori sub formă de  amestecuri. De aceea, este important ca mai ȋntȃi să le separăm
Ce aveţi de făcut 1.Veţi realiza, pentru ȋnceput, o separare grosieră a unui amestec eterogen de apa cu nisip. Se numeşte decantare
Materiale necesare Aveti nevoie de doua pahare Berzelius, amestecul de separat, baghetă.

 

Activitate experimentală 1.1 Realizaţi separarea amestecului de apă cu nisip după ce aţi lasat nisipul să decanteze. Puneţi bagheta la ciocul paharului şi lasaţi să se prelingă uşor lichidul pe baghetă ȋn cel de-al doilea pahar.

Descrieţi aspectul lichidului obţinut.

Descrieţi aspectul lichidului obţinut.
Info Pentru o mai bună purificare a apei rezultate la decantare puteţi face o filtrare.

2.Filtrarea permite o separare foarte bună a amestecurilor eterogene  lichid-solid. Pentru a face o separare mai rapidă se foloseşte un filtru cutat sau se face o filtrare la presiune redusă.

Materiale necesare Aveţi nevoie de lichidul rezultat la decantare, pȃlnie, hȃrtie de filtru, suport pentru pȃlnie, pahar de culegere a filtratului
Descrieţi aspectul filtratului
Info 3.Cristalizarea este o metodă de separare care permite purificarea substanţelor solide pe baza diferenţei se solubilitate a acestora ȋn diferiţi solvenţi. De exemplu, sarea din salină este clorură de sodiu care poate fi impurificată cu substanţe insolubile ȋn apă.
Materiale necesare Aveţi nevoie de sare gemă, balanţă, pahare, pȃlnie, hȃrtie de filtru, suport pentru pȃlnie, pahar de culegere a filtratului, cristalizor, sursa de caldură, mojar cu pistil.
Activitate experimentală 1.2 Pentru a purifica prin cristalizare o anumită cantitate de sare gemă se procedează in modul urmator:

1.Se căntăreşte cantitatea de sare gemă de purificat.

2.Se dizolvă ȋn cantitatea minimă de apă. Impurităţile nu se vor dizolva. Filtraţi  print-un filtru cutat sau normal. (dacă e nevoie mojaraţi sarea)

3.Impărtiti ȋn două filtratul

4.O jumătate din filtrat  lăsati-l la rece, iar cealaltă jumătate ȋncălziţi-o pȃna la fierberea totală a apei.

Descrieţi aspectul cristalelor ȋn cele două situaţii (cristalele la rece vor fi obţinute ȋn cel puţin o săptamană).

Descrieţi aspectul cristalelor ȋn cele două situaţii (cristalele la rece vor fi obtinute ȋn cel puţin o săptamană

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cristale obţinute la rece Cristale obţinute la temperatură mare
Info 4.Sublimarea. Stiţi probabil că o pastilă de naftalină, lasată ȋn dulap, dispare după ceva timp. Ce se ȋntămplă cu ea? Naftalina are proprietatea de a sublima, adică de a trece direct din starea de agregare solidă, ȋn starea de agregare gazoasă, dar şi invers, adica de a trece din starea de agregare gazoasa ȋn starea de agregare solidă, adică de a desublima.

Ca metodă de separare permite o foarte bună separare ȋntre componentele unui amestec de substanţe solide dintre care una are proprietatea de a sublima la cald (şi desublima la temperatură mai scăzută.

Dintre substanţele cunoscute de voi au proprietatea de a sublima iodul, acidul benzoic şi naftalina.

Activitate experimentală 1.3 Vă propun să purificaţi o cantitate de acid bezoic. Iată cum veti proceda:

1.    Montați o spirtieră, un trepied, o sită cu material ceramic, o sticlă de ceas

2.    Căntăriți acidul benzoic

3.    Puneți acidul benzoic pe sticla de ceas şi puneţi deasupra o pȃlnie  ȋntoarsă

4.    Incălziţi uşor din cȃnd ȋn cȃnd, pentru a accelera sublimarea

5.    Veti observa formarea de cristale frumoase aciculare de acid benzoic

Calcule Cȃntariţi și calculaţi randamentul sublimarii

Ƞ%=mpurax100/mimpură

 

 

 




 

 

aprilie 17, 2015

Solutii clasa a 9-a

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 9-a, Uncategorized — chimielalescu @ 6:25 am
  1. Se amestecă  200 ml soluţie de sare de concentraţie 3M cu 300 ml soluţie de sare de  concentraţie 4M. Care este concentraţia molară a soluţiei finale?
  2. Ce concentraţie molară are soluţia care conţine 80g hidroxid de sodiu în 400 g soluţie cu densitatea de 1,25g/cm3 ?
  3. Ce cantităţi de soluţie de hidroxid de magneziu de concentraţie 3M şi 0,5 M sunt necesare pentru a obţine 900 ml soluţie de concentraţie 0,5 M?
  4. Ce concentraţie procentuală are soluţia de acid azotic obţinută prin adăugarea de 80g de acid azotic în 700g soluţie de acid azotic de c%= 20%?
  5. În 600 g soluţie de acid sulfuric de concentraţie 4% se adaugă 400 g de apă. Care este concentraţia procentuală a soluţiei după diluare?
  6. Ce concentraţie molară are solutia de HNO3 care are C%= 6,3% şi ρ=1,25g/ml?
  7. Calculaţi masa (grame) de soluţie HCl de concentraţie procentuală masică 50% necesară pentru a prepara 2000 mL soluţie de concentraţie molară 0,8M.
  8. Calculaţi raportul masic solvent/solvat al unei soluţii de NaCl având concentraţia procentuală masică 80%.
  9. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei obţinute prin diluarea a 200g soluţie H2SO4 98% cu 100g apă.
  10. Calculaţi concentraţia molară a unei soluţii care se obţine prin amestecarea a 500 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 2M cu 300 mL soluţie de acid sulfuric de concentraţie molară 4M şi cu 200 mL apă distilată.
  11. Determinaţi cantitatea (moli ) de HCl conţinutǎ în 10 mL suc gastric în care concentraţia molarǎ a HCl este 10-2 mol/L.
  12. Calculaţi raportul de masă în care trebuie să se amestece două soluţii de H2SO4, de concentraţii procentuale masice 20% şi respectiv 40% pentru a obţine o soluţie de concentraţie procentualǎ masicǎ 25%.
  13. Calculaţi masa (grame) de apă şi masa (grame) de clorură de sodiu necesare pentru a prepara 50 g ser fiziologic care conţine 0,85% NaCl (procente de masǎ)
  14. Se amestecă 100g soluţie NaCl 25% cu 200 g soluţie NaCl 10%. Calculaţi concentraţia procentuală masică a soluţiei finale obţinute prin amestecare.
  15.  Calculaţi masa ( grame) de FeSO4 conţinutǎ în 250 mL soluţie FeSO4  de concentraţie molarǎ  0,01M.

februarie 2, 2015

Recapitulare bacalaureat . Probleme cu solutii

Filed under: clasa a 12-a, clasa a 9-a — chimielalescu @ 2:54 pm

 

1.O plăcuţă de cupru se introduce într-o soluţie de acid azotic; are loc reacţia:

Cu + HNO3      →  Cu(NO3)2  + NO + H2O

1.1 Notaţi coeficienţii stoechiometrici ai ecuaţiei reacţiei chimice şi precizaţi agentul oxidant şi agentul reducător.

1.2. Calculaţi volumul soluţiei de HNO3  de concentraţie 2M care reacţionează stoechiometric cu 1,92 g cupru.

  1. Calculaţi cantitatea (moli) de Mg(OH)2, care poate neutraliza50 mL suc gastric în care concentraţia molară a HCl este 0,01 M.Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice care are loc
  1. Calculaţi masa (grame) de soluţie HCl de concentraţie procentuală masică 50% necesară pentru a prepara 2000 mL soluţie de concentraţie molară 0,8M.
  1. Se titrează 50 mL soluţie NaOH cu 75 mL soluţie HCl cu concentraţia molară 1 M. a. Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice care are loc. b Calculaţi concentraţia molarǎ a soluţiei de NaOH.
  1. Calculaţi raportul masic solvent/solvat al unei soluţii de NaCl (more…)

aprilie 20, 2014

Chimie pentru micii detectivi – relevarea amprentelor latente  (material de lucru pentru opțional)

Filed under: clasa a 7-a, clasa a 9-a, Uncategorized — chimielalescu @ 4:46 pm

  

Astăzi vom fi detectivi. Vom încerca să punem în evidență …amprente. Vom folosi patru metode.

1.Punerea în evidență a amprentelor cu vapori de  iod. Prima metodă se bazează pe proprietatea iodului de a forma legături slabe cu substanțele nepolare, cum sunt grăsimile care se găsesc în amprentele digitale.

Materiale necesare: foi de hârtie, iod metalic, spirtieră, pahar Berzelius, sticlă de ceas, suspensie diluată de amidon.

Mod de lucru. Se taie o fâșie  de hârtie, se apasă cu degetele pentru a obține câteva amprente și  se introduce hârtia în paharul Berzelius. Se pune pe fundul paharului un disc de hârtie și câteva cristale de iod.

Se știe faptul că iodul are proprietatea de a sublima și de a desublima foarte ușor. De aceea este necesar să desfășurați acest experiment afară sau intr-un spațiu bine ventilat. Acest lucru înseamnă că, lăsat la aer, iodul trece foarte ușor sub forma de vapori, iar vaporii formați pot trece foarte ușor în cristale de iod. Se acoperă paharul cu sticla de ceas și se așteaptă puțin. Dacă în încăpere este suficient de cald, se observă degajarea de vapori de iod. Dacă este mai răcoare, este necesar să se încălzească foarte puțin fundul paharului. In scurt timp se observă degajarea de vapori de iod care vor adera la suprafața hârtiei, în special în zonele cu grăsimi, făcând vizibile amprentele. Se scoate hârtia, după aproximativ cinci minute de expunere la vapori de iod, din pahar și se fotografiază. Se prepară o soluție diluată de amidon și se pulverizează suprafața hârtiei. Operația se numește developare. Iodul se va colora în albastru violet. Se fotografiază hârtia developată. Din păcate, iodul sublimează din nou, de aceea este necesar ca fotografia să fie făcută imediat ce s-a pulverizat suspensia de amidon.

Scrieți observațiile voastre:

 

 

 

2.Punerea în evidență a amprentelor cu AgNO3

Această metodă este distructivă, adica distruge proba, deci se va aplica în final. Se bazează pe reacția :

AgNO3+NaCl→NaNO3+AgCl

care se desfășoară între azotatul de argint și clorura de sodiu care se găsește în amprentele digitale.

Materiale necesare: hârtie, soluție de AgNO­3 , lampă de UV, sticluță pulverizatoare.

Mod de lucru: Se face o soluție 3% de AgNO3¸cu care se pulverizează ușor hârtia cu amprente latente, după care hârtia se expune la lumină solară sau UV. Uneori este necesar ca hârtia să fie spălata cu apă distilată pentru a îndepărta excesul de azotat de argint. In timp, se conturează amprentele de pe foaia de hârtie. Este necesar să se regleze timpul de expunere în funcție de puterea lămpii.

Scrieți observațiile voastre:

 

 

 

 3.Relevarea amprentelor de pe suprafețele neporoase cu cianoacrilat (Superglue)

Este un experiment pe cât de simplu pe atât de ingenios.

Materiale necesare: Borcan sau pahar cu capac, superglue, acetona, lama de microscop, sursa de încălzire.

Mod de lucru: Obțineți câteva amprente pe suprafața unei lame de microscop curate. Puneți pe fundul unui borcan o folie de aluminiu. Pe folie puneți câteva  picături de superglue. Așezați lama de microscop ca în figură, cu amprenta îndreptată în jos. Puneți capacul. Lăsați borcanul în repaus timp de 10, 30 de minute. Ar trebui să observați amprenta în curs de dezvoltare pe lama de microscop. Dacă vă grăbiți încălziți  30 de secunde, apoi răciți 30 de secunde. Deschideți capacul. Observați. In cazul în care amprentele nu sunt bine relevate, repetați experimentul.

Explicații. Cianoacrilatul formează cu ușurință vapori la ușoară încălzire. Acești vapori au capacitatea de a polimeriza apoi pe suprafața amprentei întrucât reacția de polimerizare este inițiată de resturile de proteine din amprente și de umiditatea prezentă. Astfel, în scurt timp, amprenta latentă va dezvolta pulberi albe de polimer pe suprafața sa. Plasand lama pe o suprafata de culoare neagra, ea ar arata atfel:

Amprenta astfel relevată poate fi conservata mult timp. Ea poate fi transferată pe o suprafață de bandă adezivă.

4.Relevarea amprentelor latente cu ninhidrina. Este necesară o solutie 1% de ninhidrina in etanol sau acetonă.

Se pulverizează amprenta latentă cu soluția de ninhidrină. Se lasă la uscat proba și amprenta apare colorată in roșu magenta dupa un interval de timp variabil, diferit, in funcție de temperatura de lucru. Colorarea se produce din cauza reactiei ninhidrinei cu proteinele din amprentă.

Scrieți observațiile voastre. Care experiment vi s-a parut cel mai interesant? Care v-a dat cele mai bune rezultate?

 

 

 

 

 

ianuarie 11, 2014

Amine

Filed under: clasa a 11-a — chimielalescu @ 2:21 pm

1.Scrieţi cuvântul/cuvintele dintre paranteze care completează corect afirmaţiile de mai jos:

  1. N-metilanilina este o amina                             (primara / secundara)
  2. Alchilarea anilinei                               să se realizeze cu clorura de benzil (poate / nu poate)
  3. …………………………….este o amina utilizată în sintezele coloranţilor (alanina / anilina)
  4. Benzenamina este o bază                                decât metilamina (mai slabă / mai tare)
  5. Etilamina şi dimetilamina sunt izomeri (de catena / de funcţiune)
  6. Metilamina prezintă caracter bazic mai                        decât amoniacul (pronunţat / slab)
  7. Acilarea anilinei se poate realiza cu clorura de                            (benzil / benzoil)
  8. Bazicitatea aminelor este pusă în evidenţă prin reacţia lor cu (acizi minerali / hidroxizi alcalini)

 

                2.La următoarele întrebări algeţi un singur răspuns corect:

1.     Conţine cel mai mare număr de atomi de carbon primari:

a. N,N-dimetil-etanamina           b. benzenamina                                  c. p-toluidina                                    d. dimetilamina

2.     Valenţa atomului de azot în molecula de anilina este:

a. I                                                   b. II                                                       c. III                                                   d. IV

3.     Pentru formula moleculară C4H11N corespund:

a. trei amine primare                   b. patru amine primare                      c. două amine terţiare                     d. patru amine secundare

4.     Este o amină secundară:

a. N-metilanilina                           b. trimetilamina                                  c. p-metilanilina                               d. 2-aminopropan

5.     Amina primară alifatică care conţine în compoziţie 19,18% N este:

a. propilamina                              b. dietilamina                                      c. 2-butilamina                                 d. etanamina

6.     Procentul masic de azot in N,N-dimetil-β-naftilamina este:

a. 8,81%                                         b. 9,6%                                                 c. 11,26%                                          d. 8,18%

7.     Clorhidratul unei amine alifatice are masa cu 81,11% mai mare decât masa aminei, amina este:

a. metilamina                                b. dimetilamina                                   c. propilamina                                  d. dietilamina

Older Posts »

Blog la WordPress.com.